William Herschel in lucrarea sa despre telescopul reflector
de 40 picioare (cel dotat cu oglinda de 1.2 metri diametru), prezentata in
fata Royal Society la 11 Iunie 1795:
''...Cand locuiam la
Bath ,eram deja de mult familiarizat cu teoria Opticii si a Mecanicii , imi
lipsea doar acea experienta care este atat de necesara in partea practica a
acestor stiinte.Aceasta mi-am insusit-o treptat acolo , in orele mele libere
cand, ca amuzament ,am confectionat pentru uzul propriu numeroase telescoape
Newton de 2 picioare ,5 picioare , 7 picioare ,10 picioare si de 20
picioare;inafara de cele de forma Gregory cu distante focale de 8 toli,12
toli,18 toli,2 picioare,3 picioare, 5 picioare si 10 picioare.
Metoda confectionarii instrumentelor mele
din acea vreme ,cand metoda directa de a da forma vreunei sectiuni
conice acestor oglinzi imi era inca necunoscuta ,era aceea de a avea multe
oglinzi turnate din fiecare fel ,finisandu-le pe fiecare cat de bine
puteam;apoi le selectionam prin incercari pe cele mai bune dintre ele si pe
care le pastram;restul erau puse inapoi la repolisare.In acest mod am
confectionat nu mai putin de 200 bucati de 7 picioare , 150 bucati de 10
picioare si cam 80 bucati de 20 picioare;fara a le socoti pe cele de forma Gregory
si nici microscopul reflector al dr-ului Smith din care am confectionat de
asemenea un mare numar''.
Am mai amintit acest lucru : atunci cand vorbim despre
''reflectorul de 7 picioare'' al lui Herschel ,trebuie sa avem in vedere ca pe
atunci ,un asemenea instrument avea o definitie mai larga ,mai ''elastica'' decat
cea din zilele noastre.
Reflectorul de 7 picioare al lui Herschel ,cel cu care a
descoperit planeta Uranus de pilda , a fost dotat cu mai multe oglinzi al caror
numitor comun erau focalele apropiate ca lungime.
Aperturile oglinzile folosite in acelasi ''telescop'' puteau
sa difere apreciabil.
Dupa William Kitchiner , telescopul de 7 picioare pomenit
mai sus a avut o oglinda de 5 toli deci 127mm diametru atunci cand a fost folosit de catre W. Herschel in primul sau studiu sistematic al cerului ,studiu care a dus la
descoperirea multor stele duble.
In acelasi tub se puteau monta si oglinzi mai mari ca
diametru precum cea de 6.2 toli ( 157mm)
,avand o distanta focala de 7 picioare (
2135mm) si cu care a fost descoperit
Uranus in timpul celui de al doilea studiu sistematic al cerului efectuat de William Herschel.
Iata primele fraze din relatarea descoperirii lui Uranus de
catre William Herschel,comunicata de catre dr. Watson si citita in fata Royal
Society la 26 Aprilie 1781 :
'' In seara de Marti , 13 Martie ,intre orele zece si
unsprezece ,in timp ce examinam stelele mici din vecinatatea lui H Geminorum
,am remarcat una care era vizibil mai mare decat celelalte : fiind surprins de
magnitudinea sa neobisnuita ,am comparat-o cu H Geminorum si cu steaua din
patratul dintre Auriga si Gemenii si gasind ca este mai mare decat oricare
dintre ele, am banuit-o ca ar fi o cometa.''
Iata de ce seara de 13 Martie este o seara deosebita pentru
noi :astronomul amator William Herschel a descoperit in seara acelei zile a
anului 1781 , o planeta mare a Sistemului Solar ,folosind un telescop de amator
,de constructie proprie.Un eveniment irepetabil si fara egal in intreaga
istorie a Astronomiei !
Ca sa ne ''conectam'' in schema mare a lucrurilor ,iata mai jos cum a aratat cerul Aradului in seara /noaptea de 13/14 Martie 1781 ,dupa Stellarium.
Aici vedem unde era Uranus pe cerul Aradului la ora descoperirii sale de catre Herschel.
Iar in captura de ecran de mai jos vedem simulata imaginea pe care a vazut-o Herschel in telescopul sau de 7 picioare (2135mm) ,cu o apertura de 6.2'' (157mm) la marirea de 227x ,deci folosind un ocular de 9.4mm focal.
Trimiteți un comentariu