Sambata 20 Iulie 2019 , sesiune de observatii la Lacul
Maltaret in Padurea Ceala intre orele 22:00-24:00.
Au participat Armand Popa cu luneta Celestron Nextstar 102mm
F/5 si binoclu 8x30mm si Mircea Pteancu cu dobsonianul ‘’Ratusca cea urata’’
125mm F/6.9.
Seeingul a
fost excelent ,cel putin in prima jumatate a observatiei.
Transparenta a fost buna ,uneori aparea pacla slaba la mare
altitudine care insa nu a impiedicat observa-tiile.
Calea Lactee a fost bine vizibila cu ochiul liber.
Pe luneta Nextstar 102mm au fost folosite grosismentele :
15x/ocular 32mm 2’’
cu camp de 3.5 grade
21x-63x /Seben zoom 24-8mm
83x/BCO 6mm
166x/BCO6mm+Barlow 2x.
 |
| Luneta Celestron Nextstar D=102mm F/5 ,cu parasolar ad-hoc contra aburirii lentilelor |
Pe dobsonianul ‘’Ratusca cea urata’’ au fost folosite
grosismentele :
27x/ocular
TS 32mm WF2’’ cu camp de 2.6 grade
35x /Plossl
25mm
36x-108x
/Seben zoom 24-8mm
144x/Radian
6mm.
 |
| Dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9 ,oglinda Beches |
Jupiter : forma ovala a discului , banda ecuatoriala sudica SEB cu
Pata Rosie trecuta de meridian ,uneori turbulentele de langa PR ,banda
ecuatoriala nordica NEB foarte intensa ,cu pete.
Pata Rosie a
fost foarte bine vizibila.
Emisfera nordica
,deasupra NEB , de culoare alb-argintie uniforma ,fara intunecare spre pol.
Zona dintre
cele doua benzi ecuatoriale a fost colorata
in gri-fumuriu ,cam de aceeasi
intensitate ca si intunecarea de langa Polul Sud , intensa si bine vizibila de
la SEB pana la pol.
Satelitii
galileeni erau doi la Est si doi la Vest,fara configuratii deosebite.
Saturn: desi la altitudine foarte
scazuta , inelul si diviziunea Cassini foarte clar vizibile.
Pe disc se
vedea umbra inelului.
M4 :roi stelar
sferic , a devenit vizibil ,fara rezolvare,imedita dupa lasarea intunericului.
Epsilon 1-2 Lyrae :rezolvat
de luneta Celestron 100mm la doar 63x /Seben zoom 8mm.Excelent!
M6 :roiul stelar
deschis ‘’Fluturele ’’,descoperit de la Palermo in prima jumatate a secolului
XVII de catre Giovanni Hodierna ,primul observator al cerului profund/ DSO din
Istoria Astronomiei.Desi s-a vazut slab luminos , a fost rezolvat si splendid
in ambele telescoape.
M7 : roiul stelar
deschis ,denumit si Roiul lui Ptolomeu,a fost observat cu telescopul si descris pentru prima
data tot de catre Hodierna.Vizibil in binoclul 8x30mm.
M8 : ‘’Nebuloasa
Laguna’’ ,alta descoperire a lui Hodierna , a fost splendida in ambele
telescoape
M20:Nebuloasa ‘’Trifid’’
a fost vizibila in ambele telescoape ,folosind grosismente mai mari,ca un
obiect cetos centrat pe o grupare de stele cu aspect de stea multipla
M21 : roi stelar
deschis ,vecin cu M20 ,slab luminos si rarefiat ,cu o gama larga de
luminozitati ale stelelor componente
M22 : roi stelar
sferic ,mare ,cu multe stele rezolvate ,mai ales cu vedere periferica
M28 : roi stelar
sferic, de mai mici dimensiuni si mai putin luminos ca M22,fara stele rezolvate
dar bine vizibil
NGC 6528 : roi
sferic ,mic si slab luminous ,de la
Sud de Gamma 1 Sgr
NGC 6522 : roi sferic ,mic si slab luminous ,de la Sud-Vest
de Gamma 1 Sgr.
Atat NGC
6522 cat si NGC 6528 se gasesc intr-o zona denumita ‘’Fereastra lui Baade’’
care permite observarea unei portiuni a condensarii centrale a Caii Lactee.
M24 : ‘’Norul stelar Sagittarius’’ este bogat
si de o frumusete greu de descries !
M18 : este un roi stelar rarefiat care pare
mititel pe langa M24
M25 : roi stelar
deschis de o jumatate de grad diametru
M23 : roi stelar
deschis ,ceva mai slab luminos ca M25 si care aminteste ca aspect reprezentarea
unui lant cinematic
M17 : Nebuloasa Omega,Regiune HII, cu roiul deschis inglobat NGC 6818
M16 : Nebuloasa
Eagle ,Regiune HII, cu roiul deschis inglobat
M26 : roi stelar
deschis ,mic si intunecat,s-au vazut doar cateva stele ca un asterism poligonal
cu o mica ceata luminoasa in jur
M11 : roi stelar
deschis ,splendid ,rezolvat in multe stele
H VI 50 : stea
dubla ,separatie mare ,vizibila la grosismentul minim ,aflata la N-V de M11
M9 : roi stelar
globular ,nerezolvat dar luminos si relativ mare
NGC 6356 : roi
stelar globular ,considerabil mai mic decat M9 si slab luminos ,aflat la N-E de
acesta.NGC 6356 si M9 s-au vazut la 27x in acelasi camp de 2.6 grade al ocularului TS 32mm WF
BU 126 : stea
dubla ,aflata intre M9 si NGC 6365 : 6.3mv/7.6mv,separatie 2.4’’ ,companion la
PA=265 gr..
Slab luminoasa,delicata dar bine rezolvata ,ambele stele
albe,s-a vazut spatiu negru intre componente.
M10 : roi stelar
sferic
M12:roi stelar
sferic ,s-a vazut in acelasi camp vizual in luneta Celestron cu ocular 2’’ in
camp de 3.5 grade
Lambda Oph : stea
dubla 4.1mv/5.1mv ,separatie 1.4’’ ,companion la PA=45 gr. , rezolvata si
separata la 144x /Radian 6mm
Unul din miturile foarte vehiculate in lumea astronomilor amatori ne spune ca in preajma Lunii Pline este imposibil (sau aproape ) a face observatii astronomice.
Faza de Luna Plina cea mai apropiata a fost Marti ,16 Iulie cand am observat o spectaculoasa eclipsa partiala de Luna.
In doar patru zile ,Luna s-a deplasat suficient spre Est incat sa putem sa efectuam observatiile de mai sus ,in rastimpul de doua ore dintre apusul Soarelui si rasaritul Lunii.
Nu trebuie sa asteptam saptamani ,pana la faza de Luna Noua ,pentru a iesi la observatii.
Mitul amintit mai sus nu rezista in fata testului realitatii.
Lasati televizorul ,telefonul sau calculatorul ,veniti mai bine sa observam cerul instelat.
Planetele ,roiurile si nebuloasele ne asteapta in fiecare seara senina la intalnirea cu Universul adevarat !
Trimiteți un comentariu