''Seara de observatii planetare'', Luni 14 Noiembrie

 

Ionel (dreapta) si Armand (stanga)
SW 203x1000mm (dreapta) si SW Classic 250P (stanga)


Luni, 14 Noiembrie a.c. mai multi membri ai Astroclubului ''Galaxis'' au participat la un Star Party in Padurea Ceala :  

- Ionel a participat  cu telescopul sau Newton ''Skywatcher'' D=203mm F=1000mm pe montura ''Omegon Push to''

-Andrea Potocean cu telescop dobsonian ''Skywatcher'' 203x1000mm

- Armand Popa cu telescop Newton ''Omegon'' D=203mm F=1000mm pe montura Dobson de constructie proprie

-Mircea Pteancu cu telescop Dobson ''Skywatcher'' Classic 250P


Armand (dreapta) si Mircea (stanga)


- Bogdan Cincea, Torok Daniel si Bogdan Neagoe au participat fara telescoape

Au fost folosite pentru observatii si o luneta acromatica si un binoclu 15x70mm.

Din partea publicului au participat copii, insotiti de parinti.

Scopul principal al acestei sesiuni de observatii a fost observarea planetelor.

Conditiile de observatie au fost dificile, atmosfera fiind incarcata cu pacla.

Dupa cum vedem in lista de mai jos, au fost observate toate cele cinci planete ale Sistemului Solar, aflate desupra orizontului la momentul observatiei. 

Desigur, a fost observate si alte obiecte, precum Luna si obiecte Deep Sky adica obiecte ale cerului profund: roiuri stelare deschise si sferice, nebuloase , nebuloase planetare si stele duble.

Cu instrumentele enumerate in acest articol, au fost observate vizual 47 de obiecte ceresti naturale iar un (1) satelit artificial a fost observat radio, dupa cum urmeaza:

Planete (5) :

-Jupiter, insotit de cei patru sateliti galileeni. In jurul orei 22:30 TLR, atmosfera s-a stabilizat si a permis observarea unui mare numar de detalii planetare.

Ganymede era la Est de planeta iar Europa si Io, la mica distanta aparenta reciproca, se vedeau impreuna cu Calllisto la Vest. Am vazut cu claritate diferente de diametru, luminozitate si culoare intre cei patru sateliti galileeni.

Ovalitatea discului planetar era foarte evidenta, ca si intunecarea din zonele polare.

La mariri de 200x - 240x, Se vedeau cu mare claritate cinci benzi pe discul jovian : benzile ecuatoriale NEB si SEB - pe care se vedea uimitor de clar Pata Rosie/ GRS; precum si benzile temperate NTB si STB, dubla.

Mai ales pe benzile ecuatoriale NEB si SEB se vedeau o structura extrem de complexa de volute si dantele de nori, imposibil de descris in cuvinte.

-Marte se vedea pe cer spre Est de Aldebaran. E adevarat ca Jupiter a prezentat o mare bogatie de detalii dar obiectul cel mai impresionant al serii a fost Marte.

La 240x, la Polul Nord martian se vedea calota polara de un alb luminos, stralucitor.

In emisfera sudica, pe discul de culoare rosu-caramizie, se vedeau ca niste pete cenusiu-brune, de intensitati luminoase diferite. Predominanta era o formatiune in forma de ''Y'' rasturnat, cu piciorul format de Syrtis Major, indreptat de la Nord spre Sud.

Bratul estic al literei ''Y'' era format de Mare Serpentis iar cel vestic de Mare Tyrrhenum.

Spre ecuatorul martian, ''deasupra'' lui  Mare Serpentis, se vedea o parte din Sinus Sabaeus ca o pata mult mai mica si de culoare mai putin intensa. 


Marte, 14 Noiembrie 2022, 21h 26min TLR


-Saturn a prezentat discul planetar cu banda ecuatoriala bine vizibila. 

In inel se vedea bine Diviziunea Cassini.

La Est de planeta, la trei diametre de inel distanta se vedea Titan.

La Vest de ansa vestica si in planul inelului, la un diametru al acestuia distanta, se vedea satelitul Rhea, slab luminos.

-Uranus, aflat la Sud-Sud Vest de Pleiade, a prezentat  discul planetar fara detalii la 300x/ Lacerta UWA 4mm, care uneori parea usor oval. 

Pentru a vedea discul lui Uranus a fost nevoie de mariri de cel putin 240x, preferabil mai mari.

 Culoarea lui Uranus a fost albastru-verzui stins, deja vizibil in cautatoarele de 50mm. 

-Neptun a prezentat un disc minuscul, mai mic decat al lui Uranus, slab luminos, de culoare gri-albastrui si vizibil cu dificultate la 300x.

 

Roiuri stelare deschise (15):

- M56 din Lyra

-M71 din Sagitta

-NGC 457 sau  ''ET Cluster'' din Cassiopeia

-M52 din Cassiopeia

-NGC 869-NGC 884  sau ''Roiul Dublu din Perseu''

- NGC 6633/ ''Capitain Hook Cluster''  + IC 4756/ ''Roiul lui Graff''  formeaza ''Roiul Dublu Binocular'' din Ophiucus

- M11  sau ''Wilde Duck Cluster'' din Aquila 

-NGC 1981 sau ''Aligator Cluster'' din Orion

-Roiul Theta 1 Ori sau ''Trapezium'' din Orion cu patru stele vizibile

-NGC 1980 din Orion, include Iota Ori 

-Cr 69 din Orion, include frumoasa stea tripla Lambda Ori

M45/ Pleiadele si Hyadele / Collinder 50 observate cu ochiul liber si cu binoclul


Reflectorul newtonian SW 203x1000mm al lui Ionel


Roiuri stelare sferice (4):

- M13 din Hercule

- M92 din Hercule 

- M15 din Pegas  

- M2 din Aquarius 


Galaxii (2):

- M31 sau ''Marea Nebulosa din Andromeda'', a fost observata cu telescopul, binoclul si a fost vizibila cu ochiul liber

-M33 sau ''Triangulum Galaxy'' din Triunghiul


Nebuloase (4):

- ''Veil Est'', nebuloasa din Cygnus, este o ramasita de supernova care a prezentat prin filtru UHC doua zone NGC 6992 si NGC 6995, fiecare la randul ei cu condensari

- ''Veil Vest'' sau NGC 6960, nebuloasa din Cygnus, din apropierea stelei 52 Cyg, a fost ''bine vizibila''

-NGC 604, nebuloasa HII din interiorul galaxiei M33, vizibila la 200x - 240x

-M42-M43 sau ''Marea Nebuloasa din Orion''


Nebuloase planetare (2)

- M57 sau ''Ring Nebula'' din Lyra. Pe dobsonianul de 250mm, folosind ocularul TS Planetary 3.2mm pentru G=375x, Armand a zarit cu privire indirecta steaua centrala a acestei nebuloase planetare. Observatia necesita confirmari prin noi observatii.

- M27 sau ''Dumbbell Nebula'' din Vulpecula



Stele duble si multiple (14) :

- Epsilon 1-2 Lyrae / STF 2382 AB+STF 383 CD + STF 37 AI :  stea multipla din Lyra in care au fost vizibile 5 componente. Cu dificultate, s-au zarit si doua stele ''debillissima'': STF 2383 CE si SHJ 277 CD,F 

-Albireo / Beta Cyg din Lebada ca exemplu de dubla cu contrast de culoare

-7 Tauri / STF 412 cu separatia de 0,77'', rezolvata 

-Theta Ser/ STF 2417 din Sarpele, o frumoasa stea tripla

-STF 747 din Orion, de langa Iota Ori, cu primara albastra

-52 Ori/ STF 795 cu separatia = 0,99''

-32 Ori/ STF 728 cu separatia = 1,37''

-Eta Ori/ DA 5 cu separatia = 1,9''

-Zeta Ori / STF 774 ca tripla; AB a fost rezolvata dar nu separata

-Sigma Ori / STF 762 ca stea multipla cu trei companioni

-Lambda Ori/ STF 738 ca stea tripla

-Alcyone / STFA 8

- Iota Ori / STF 752 ca stea tripla, parte a roiului NGC 1980

-STF 450 - prima stea din lantul de stele de langa Alcyone, cu separatia= 5.7''


Luna (1) a fost observata spre final.

Ionel  a obtinut pe telescopul sau Newton D=203mm un grosisment G= 625x  folosind ocularul Lacerta UWA 4m si o lentila Barlow 2.5x. Aceasta marire reprezinta maximul suportabil pentru un telescop  cu apertura de 200mm. Imaginea a fost agitata din cauza seeingului dar de buna calitate, vazandu-se nenumarate detalii de relief selenar.


Radio astronomie (1): folosind un repetitor recent achizitionat, Armand a reusit sa receptioneze mesajul verbal automat al unui satelit meteo si semnale audio corespunzatoare datelor de imagine emise de satelit.
Intentia a fost sa receptionam si transmisii radio de la ISS dar aceasta a avut echipamentul in mentenanta.

Ca de obicei, membrii astroclubului au folosit prilejul pentru testari de echipamente.

Astfel, Armand a efectuat o comparatie intre ocularele Lacerta UWA 4mm si Skywatcher Planetary 4mm. A fost preferat ocularul SW Planetary 4mm.

Au fost testate pe toate telescoapele si filtrele colorate pentru observarea planetelor, indeosebi filtrele albastre, rosii si oranj. Filtrul albastru deschis s-a dovedit cel mai util la observarea GRS pe Jupiter si a detaliilor martiene.

Ionel a testat marirea maxima de 625x a telescopului sau, prin observarea Lunii.

Observatia radio-astronomica a fost mult apreciata, semnalele venite din spatiu, desi provenind de la un obiect artificial creat de om, au adaugat o nota aparte observatiilor.













Adaugă un comentariu

Mai nouă Mai veche